Altex e o companie nationala sau multinationala. Nu-i stiu cifra de afaceri si nu ma intereseaza asa cum nu-i intereseaza nici pe ei ca personalul angajat aplica un tratament de doi bani clientilor de buna credinta.
Altex-ul e un magazin cu preturi mari de la care cumperi cu banii jos sau in rate. Pe astia de la Altex trebuie sa-i respecti pentru ca iti fac o favoare daca-ti vand produsele lor unice, nemaiintalnite. Si pentru ca produsele lor sunt asa, au o serie distinctiva, irepetabila, care se trece cu atentie pe certificatul de garantie scris, la randu-i , cu cerneala simpatica.
Si acum sa va spun de unde pana unde sunt eu gata sa pornesc un razboi contra acestei firme de prestigiu.
Aflati urmatoarea situatie: te duci ca tot omul si-ti iei un aparat. De bucatarie, de dormitor, de sufragerie, ce conteaza? Important e ca te duci din proprie initiativa sa le cresti vanzarile cu banii tai de bugetar nesimtit si-i alegi dintr-o suta de magazine de profil pentru ca iti sunt simpatici.
Iei aparatul – pe care ti-l dau in scarba pentru ca oricum, cu sau fara banii tai e acelasi lucru - , te pun sa semnezi CERTIFICATUL DE GARANTIE si valea si la revedere…
Dupa o saptamana , magaoaia “meseriasa” se strica.
Il iei in brate, optimist si binevoitor pe principiul :“Se mai intampla, na, nimic nu-i perfect, lasa ca-l inlocuiesc baietii…”. Te amuzi de spusele unui coleg care a patit si el ceva de genu’ si care crede ca nu ti-l vor inlocui pe loc ci iti vor cere o diferenta ca sa-ti dea unul mai scump (sub pretextul ca nu mai au pe stoc). Iti spui ca asta a patit el, nu-i obligatoriu sa ti se intample si tie!
Bun…Si te duci la ALTEX. Un angajat cu fata bovina te intampina vizibil sictirit de situatia din Romanica, te ajuta cu “bagajul” din priviri (n-ar pune mana !), apoi iti zice ca magazinul nu garanteaza pentru accesorii, numai pentru motorul aparatului. Il ia in scarba cu doua degete, il porneste, demonstreaza ca motorul merge, apoi te trimite la service-ul firmei producatoare care, intamplator, nu e in orasul tau: “Faci mata un pachet si-l trimiti la ei sa ti-l repare.Ei hotarasc daca-i nu-i din vina ta sau daca trebuie sa platesti reparatia !”
Logic! Corect ! Ca toate lucrurile de kkt din tara asta !
Comentezi? Iesi in ma-ta afara din magazin; cine te-a pus sa alegi ALTEX-ul din zeci de firme de profil ? Alta firma ti l-ar fi luat si l-ar fi trimis la service. Tu n-ai decat sa mori de oftica pentru ca ai fost bou si nu te-ai dus la altii !...Iar in ceea ce priveste CERTIFICATUL DE GARANTIE, mai bine nu-l iei. Nici de hartie igienica nu-i bun!
O sa merg pe psihologia inversa si va zic asa:
Mergeti la magazinele ALTEX, buluciti-va, cumparati tot ce aveti nevoie si nu va bateti capul. La urma-urmei, nimic nu e corect in tara asta !
Fabricile de mânãrit electrocasnice ne readuc încet,încet cãtre sec.19-20.Lumea şi-a pierdut încrederea. De aceea articolul acesta nu trebuie sa se termine aici,la colţ de blog. Bãtaia de joc a crescut cam de prin 1995 constant,ea nu e nouã. Ţin sã amintesc mai jos un episod petrecut când nu exista nici Altex,nici Flanco si nici Domo, cei trei mari retaileri care ne-au umplut cubul de aer casnic cu gunoaie vopsite.
RăspundeţiŞtergere- Acum foarte mulţi ani,un bun amic şi-a descoperit el aşa, o patã mare pe creier,cã vrea cuptor cu microunde. Zis şi fãcut, a ales pân-a cules şi a plecat fericit în peştera familiei sale sã-şi trãiascã cicã, pseudo visul american. Douã zile,de bucurie doar a privit spre aparat,îi era teamã sã-l deschidã şi sã-l punã la treabã,deşi acolo,când îl cumpãrase,fãcuse verificãri peste verificãri. Ĩn a treia zi hai sã invite musafiri,prietenii toţi, vecinii,sã-i vadã minunea. Casa plinã,nu se poate sã nu-i facem şi-o probã minunii. Bagã în cuptor ceva,nu conteazã ce,regleazã şi apasã butonul. Ĩn primele 20 de secunde a funcţionat excelent.Apoi a început sfârşitul.Ţâşneau tot felul de lichide pe la încheieturi,pe la garniturile uşiţei de acces,lumea începuse sã-şi dea coate,amicul liniştit zice lasã !
Mâine mã duc peste morţii mamii lor şi mi-l schimbã.Şi s-a dus. Şi aveau reprezentanţã în oraş.Şi a trecut o lunã,douã,nouã.Şi se duce amicul iar peste morţii mamii lor. Da’ aparatu’ canci! Cicã l-au trimis la reprezentanţa tehnicã din cu totul alt oraş şi mai dureazã.Prietenul sã facã embolie. Nervi,cu bãgat şi scos.Şi mai dureazã.Cam un an. Dupã, primeşte o scrisoare acasã sã vinã pânã la reprezentanţã. Dar nu ca sã-şi ia obiectul.Sã-i spunã cã nu se mai poate face nimic şi cam asta e.Bun zice amicul,dã-mi de banii ãia alt cuptor. Aaa,asta nu se poate cã ãla era unic,dintr-o generaţie de aparate care acuma nu se mai fabricã.Pãi dã-mi altceva în limita sumei respective.Nţţ, nici asta nu se poate,ori cuptor ori nimic,aşa e politica firmei. Şi io ce cãcat sã fac la un cuptor defect ?,zice amicul. Nuuu,zice ãla, cã nici cuptorul defect nu-l avem noi,pentru asta te duci tu fraiere de om ce eşti, tocmai în oraşul X şi vezi şi tu cum te descurci cu ãia sã ţi-l recuperezi. Nu vã spun cã s-a lãsat cu bodyguarzi şi cu 7 ore la poliţie,cu daune şi cu amicul care le-a plãtit şi p-alea tot el !
Aşa cã tu,cel care visezi sã-ţi iei ceva de firmã şi de duratã,lasã aici orice speranţã !
Ideea e ca m-am conformat. Am trimis aparatul la Bucuresti. Sa vedem daca le facem publicitate pe radio.
RăspundeţiŞtergere